Publicat in: 2013-07-12 07:50:54
Urmele paşilor tăi m-au adus
La marginea mării... Am ajuns!
Soarele obosit de atâta căutare
Se retrage...cu zgomote traduse-n culoare....
Chiar de-aş fi surdă, aş auzi că-i întristat
A stat toată ziua pe cer şi ne-a aşteptat
Să ne privească...să ne povestească
Despre iubire venind din palmă cerească!
La răsăritu-i strălucitor şi inocent
Acum, doar o culoare pală ce inundă cerul abundent
Din simplitate cum era, peste zi, din vină, s-a transformat
Într-un cuceritor şi cu păcate ....ca un berbant
Şi ne-a chemat pe noi doi la malul mării
Cu mesaje ascunse-n strigătele scoicii
Să fim o nouă şi ispititoare cucerire
Filmul iubirii noastre să fie deliciu pentru privire
Mesajele trimise nu ştiu când le-ai primit
Ele nu-mi confirmă imaginea destinatarului găsit
Chemarea de-ar fi fost ascunsă la inel de porumbel
Aş fi ştiut când se-ntorcea, ca ţi-a lăsat-o în timp util el
" Soare...de ce mă chemi minţindu-mă ca a ajuns ?
Am urmat paşii lui, dar liniştea găsita m-a străpuns
Ca o săgeată obligându-mi sufletul să sângereze
Căci nu-l aştepta la mal, iubirea ce-l face să vibreze"
Mă-ntind pe lemnul murdarit de ai tăi paşi
Găsindu-mi bucuria măcar că ai putut să-i laşi
Să se imprime din loc în loc pe ţesături
Mi-e teamă că le voi folosi etern ca aşternuturi
Satisfacţia soarelui, luna s-o pregătească cu şoapte
Când povesteşte cum dorm goala peste noapte
Paşii tăi subtil pielea mi-o îmbrăţişează
Stelele mă văd călcată în picioare..."crezi că mai contează?"
Urmele de paşi în urmă nu-i mai vezi
Cu mine, tremurând de tot i-am şters...
Lemnul pustiu în aşteptare sub apusul colorat
Îmi veghează lacrimile ce-n apă s-au vărsat!
Apa cu apa, întotdeauna şi-n perfecţiune se combină
Dar niciodată, când picăturile sunt dintr-o fiinţă
Astfel, lacrimile or să plutească liniştit pe mare
De ce? Că-s uşoare! Că-s pline cu a mea suflare!
