Publicat in: 2013-08-13 06:28:03
Foto: Ionuţ Ignat
În văzul tuturor, ne-am prins unul de altul ca două cârlige
De-o sfoară pe care nu stă nici măcar un fulg, atunci când ninge
Pe care altul nu o vede şi nici n-o crede
Atât de puternică, încât să ne lege!
În bătaia vântului şi-a ploii, îmbrăţişati ne ţinem
Putem prinde orice, doar în noi ne credem
Tăcuţi unul cu altul, vorbele noastre nu-s cuvinte
Eu în tine, tu peste mine, oricine ne poate ţine minte!
Am devenit două cârlige, susţinătoare de imagini puse la uscat
De fotografi în camere obscure, căci timpul ne-a iertat
Ne-a îngăduit de-un fir de aţă sufletele să le prindem
Dacă se rupe, iubirea n-o rătăcim, de-acum nu ne mai vindem
Chiar de unul la munte şi altul la mare
Firul de aţă, distanţa într-o secundă o reface
Chiar de unul la Nord şi altul la Sud
Firul de aţă vibrează, de-aude orice surd
Imaginile noastre ca picăturile de ploaie acum dansează
Vor deveni pe portativ, sunete ce cu iubirea rezonează
Firul văzut, poate într-o zi Dumnezeu-l va împleti
Până atunci...două cârlige prinse-n dragoste, noi vom fi!
Iar dacă-mpletitura peste timp ne va cuprinde
Nu contează că ea peste distanţă nu se mai întinde
Vom deveni ca o celulă, un singur un punct
N-are decât soarta să ne poarte doar pe aripi de vânt!
"Te iubesc ca tatuajul, din punct în punct
Am ajuns la tine, distanţa neexistând în gând!
Sunt cel alb, lasă-mă prinsă, nu ne salva
Eşti cel roşu, vedeta pozei, NU MĂ UITA!!!!"
