Publicat in: 2013-08-16 07:30:00
Ne intrebăm de prea multe ori dacă e bine sau dacă e rău...Electrocardiograma emoțiilor ne coboară și ne urcă în planuri paralele, linia sinusoidală fiind legătura puternică dintre ele. Însă această linie suntem noi înșine, noi ne lăsăm purtați când sus, când jos, preferând să amețim, decât să rămânem într-un singur plan. Probabil calea de mijloc, dreapta, neîntreruptă ar fi cea mai simpla...e calea fără ocolișuri, fără pierdere de timp, de distanță, de substanță, fără pierdere din noi. Însă dacă emoțiile ar fi traduse la fel ca orice electrocardiogramă, atunci linia continuă ne spune că au/ am murit! Simțim bucurie pentru ca mai târziu să simțim tristețe... invers o luăm de la capăt...tristețe și bucurie...sus, jos, sus, jos,sus, jos, mai sus, mai jos...Punctele între care oscilăm sunt ca niște stele, aprinse doar pentru noi, viața noastră unindu-le în constelații cu istorie, cu trecut cunoscut, dar cu viitor despre care nu se știe nici măcar dacă există, darămite care-i va fi conținutul. Sperăm ca acestea să fie puse în calea noastră de către cei pe care îi iubim...determinându-ne să prindem curaj să vrem să amețim, să nu ne pară rău nici de ascensiune, dar nici de coborâre...căci oricare ar fi pașii, sus-jos, în dansul ăsta pierdem timp...
"pierd timp dacă nu vii spre mine...pierzi timp dacă ești jos, când eu sunt sus, dacă eu sunt sus, cât tu ești jos...nu ți-e teamă că mă pierzi de fapt în viitorul tău? Dă-mi repere, căci altfel mă rătăcesc în altă constelație, aprinde stelele pentru mine, luminează-mi drumul...dă norii la o parte din calea mea sau dă-mi putere să trec prin ei...Scrie pe fiecare stea inițiala numelui tău să știu că sunt pe drumul bun...nu lăsaaaaaaa să mă pieeeeeeeeerd"....
Asta i-a scris....dar și rândurile de mai jos:
"Dorul e cel mai bun viclean
Vine, mă-nvăluie, mă ține-n neant
M-aduce aproape și cu pasiune de ființa ta
El mă separă, când mă gândesc că poate nu m-ai vrea...
Vreau împăcare....așa-mi vine să strig
M-așez în genunchi și plâng, de jos nu mă ridic
De ce trebuie să fie atât de complicat????
Vreau să-ți rămân în gând, măcar un vis de neuitat!
Fă-mă să vreau, căci te iubesc oricum
Chiar de mă-mpingi, nu te uit nicicum
Sunt acea ciudată ce-n fiecare zi așteaptă
Un semn de la iubire, de aici să simt că sunt luată!
Arată-l Dă-mi aripi, cu tine vreau să zbor!
Du-mă departe, iubește-mă! fără dragostea ta simt că mooooooooor!"
Nu știu ce i-ai răspuns, îmi pare că stelele azi nu s-au mai aprins....POATE ESTE TIMPUL sau PUNCTUL SĂ FACI CEVA SAU NIMIC!