Publicat in: 2013-08-26 10:52:38
Te-am îmbrăţişat cu vorbe, dar le-ai văzut ca pe minciuni
Te-am înconjurat cu braţe, dar lângă trupu-ţi sunt căzute acum
Picioarele-mi le crezi piedici, şi nicidecum de ajutor
M-ai vrea învăluită în jurul tău, dar mă vrei mai în uşor
Nu pot cu măsură şi-n etape lângă tine să vibrez
Închid ochii, te văd, te simt... acum cu tine rezonez!
Visez că-mi sprijin capul cu tandreţe pe pieptul tău
M-am lipit cu pasiune de rândurile tale cu tot trupul meu
Pentru ceilalţi să nu fiu decât imaginea unui simplu nebun
Care, rostit la feminin, se iubeşte cu vorbele tale acum!
Îmi pare că m-ai uitat, dar cred în iluzia cu care te simt
Ce-mi dăruieşti, le-aşez cu sfidare la pragul faptului divin
Aşa, adunată, călcâie-n călcâie şi tu-n interior te vreau a te păstra
Goliciunea mi-o acoperi, să nu vadă nimeni pe unde ai putea intra
Fără să deranjez nici îngerii care mă privesc
Că am egalat păcatul trupului cu darul ceresc!
Mă las amăgită de credinţa prinderii tale ca pe cărţi în braţe
Să nu fii acolo, ci doar volume şi totuşi tu să mă prinzi din spate
Te vreau la fel de gol, plin de păcate şi tremurând atunci când mă-nconjuri
Culcă-mă pe cărţi, iubeşte-mă pe vorbe, te doresc chiar de pare că mă batjocuri...
