Povestea c-o aripa...e pe jumatate
Publicat in: 2013-05-21 07:01:12


    Apa de rau, acum s-a colorat E din cand in cand rosie, de la sangele varsat Ma uit si vreau sa  uit de ranile de ieri Sunt adanci, pielea am s-o cos  din rasputeri Cu palme tremurand din cauza furiei Adun raceala sa-mi spal ranile din cele-o mie Dar apa cu pacate multe s-a amestecat In loc sa ma curete, ea s-a infuriat Ca-i cer sa stearga mai mult si decat poate E doar o apa, nicidecum magie pentru sufletele toate! De la mine pleaca incet si prin picaturi se scurge Apa insangerata tulbura raul asa... pe mute ADN-ul meu o anume piatra vrea chemata S-o transforme in scrisoare terminata Caci iertarea nu tine de oameni ca  variante E-o colaborare intre maini...doar asa se poate! Si tu stii  de ce cuvintele auzite in timp se iarta Pentru ca ai avut dreptul la raspuns macar o data! Acum... privirea in jos eu o cobor Stii cum ma simt? Ca o pasare far-o aripa in zbor... Ce-si cauta un loc linistit,  fortat s-aterizeze Acolo unde nici nu vrea si nici nu poate sa viseze... Ma-ncurajez! Zadarnicia nu va tine pan' la infinit Imi voi cauta alte motive de zambit Iar cand aripa la locul ei va creste Voi zbura din neputinta peste al tau crestet Povestea mai departe depinde si de alte lucruri Ce poate acum la cate rani am, par nimicuri! Ma luminez ! cand sangele mi-l spal eu am aflat Ca vanatorul si vanatul de-un glonte nevazut ei s-au legat!    
Ulterior   
Anterior