Publicat in: 2013-07-03 07:25:55
Ţi-aduci aminte:
Aud al său blând suspin
Văd al său blajin respir
Îmi iau bagheta, ieri n-o aveam
Mă strigă! E papuşa mea de porţelan
Imi povesteşte că s-a-ndrăgostit
De prinţul de la miazăzi, de toţi iubit....
"Te rog fă-mă mai frumoasă...
Vreau să fiu a lui crăiasă!
Pune-mi suflet ca să-l încalzesc
Chiar de îl dau şi astfel mă răcesc.."
" O drăguţa mea, cum poţi iubi
Pe acest print faimos de la miazazi...
Aş vrea să te ajut, dar cred ca e-n zadar
Căci el de tine nu vrea habar...
Iar sufletul primit fără iubire se va răci
În chip de porţelan vei rămâne şi-l vei privi! "
Răspunsul meu a tremurat
Dulapul de pe perete, pe-nserat!
Papuşa, ca pedeapsă, de pe raft ea a cazut
Oricum era ceva dorit de mult!
S-a spart în mii de cioburi, fără portrete
Acum cu lacrimi le lipesc, căci am regrete
Dar ochii nu-i găsesc sunt disperat!
Papuşa mea de porţelan s-a sfărâmat!
Prinţul de la miazazi e de neurnit
El nu poate nici iubi, nici a fi iubit!
"Papuşo, fără ochi în braţe eu te ţin
Rănile sparte la vedere, încerc să ţi le-alin"....
Deşi cu bagheta-n mână, înzestrat
Răul făcut nu poate fi azi reparat
De supărare, trifoiul meu nu s-a ofilit
S-a împietrit...nenorocul l-a albit!
